Printre cele 47 de stații de cale ferată din România care vor fi modernizate în 2018 nu se află şi Gara de Nord din Bucureşti. Ar fi nevoie de un milliard de euro, spune Ion Gavrilă, directorul CFR SA, motiv pentru care va intra în lucru, cel mai probabil, în 2020.
Trebuie făcut ceva la Gara de Nord. Ne trebuie, însă, un milliard de euro, asta înțelegând că trebuie să dezvoltăm și traficul. Liniile trebuie duse jos, Gara trebuie lasătă așa cum e pentru că e monument istoric, deci e o problemă mai complicată. O avem în atenție, dar nu pentru anii 2018, 2019. 2020, cred!
Totuşi, cea mai mare staţie feroviară a României va avea, începând din luna iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor, a anunţat CFR Infrastructură. Potrivit reprezentanţilor companiei, "36 de panouri electronice cu LED vor oferi informaţii referitoare la orele de sosire/plecare, ruta sau linia de garare. 28 de panouri vor fi montate la intrarea şi la mijlocul peroanelor 1-14, 8 panouri electronice cu LED la intrările în gară (Griviţa-Metrou, Coloane şi Dinicu Golescu), în faţa Biroului Central de Informaţii, în holul caselor de bilete clasa I, iar 17 monitoare TV vor fi montate în birourile de informaţii - biroul central de informaţii/biroul de informatii clasa a II-a/biroul Relaţii cu Publicul - la casele de bilete clasa a II-a şi în sălile de aşteptare clasa I şi a II-a". Investiţia, suportată din fondurile proprii ale CFR SA, se ridică la 1,7 milioane de euro.
Cât privește investițiile în material rulant în 2018, ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a anunțat la televiziunea publică, că sunt discuții avansate cu câțiva finanțatori pentru cumpărarea în sistem leasing operațional a peste 400 de garnituri de tren de tip Săgeată Albastră care să țină loc vagoanelor mari și neeficiente
Cu privire la vagoanele de călători, ceea ce s-a nu întâmplat în ultimii 3-5 ani, în sensul de reparare, întreținere a vagoanelor, am luat măsuri împreună cu CFR Călători să identifice surse de finanțare și sunt discuții avansate cu câțiva finanțatori, în sensul cumpărării în sistem leasing operațional a peste 400 de garnituri de tren de tip Săgeată Albastră care să țină loc vagoanelor mari și neeficiente. Ca termen de achizitie, cel mai devreme în 3 luni, cel mai târziu în 6-9 luni. Până la sfârșitul anului deja există identificate câteva companii care au disponibilitate să vândă astfel de garnituri.
O altă veste bună vine de la expertul în afaceri în cadrul SNTFC CFR Călători SA. Odată cu noul mers al trenurilor, am putea ajunge pe litoral într-o oră și 45 de minute. Odată cu finalizarea lucrărilor la poduri, pe calea ferată, de la București la Constanța se va putea circula cu viteza de 160 de km/h, a anunțat Aurel Vlaicu.
Cu siguranță speranțele noastre sunt ca trenurile să facă mult mai puțin timp pe această rută. Asta însemnând un câștig net de 15 minute, adică o oră și 45 de minute. Trenurile care merg fără oprire de la București la Constanța merg cu viteză maximă de 160 de km/h pe mai bine de două treimi din lungimea traseului. În momentul în care se va da drumul la viteză pe toată lungimea tronsonului, de la mersul următor de tren, trenurile vor fi proiectate să circule cu acei timpi net scurtați.
De asemenea, în proiectul de buget pe 2018 supus aprobării, peste 65 de milioane de lei sunt prevăzuți pentru investiții, a precizat Aurel Vlaicu.
Avem peste 65 de milioane de lei, din surse proprii, pentru investiții în 2018. Din care, mai mult de trei sferturi sunt destinați modernizării actualului parc de material rulant. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, acolo unde vehiculele respective nu sunt dotate cu aer condiționat sau alte facilități pe care românul le dorește, acestea se vor derula cu ocazia proiectelor de modernizare. Dacă materialul rulant a fost de o categorie mai veche, este adus în parametrii actuali de confort, siguranță și securitate pentru călători. Dacă discutăm de locomotive, acestea sunt aduse în parametrii de consum și de performanță moderni, acuali.
Este adevărat că foarte multe lucrări sunt în desfășurare, potrivit CFR Infrastructură.
Cele la podul CF de la Mogoşoaia şi de racordare a liniei 700 Bucureşti - Mogoşoaia - Urziceni la pod sunt în derulare şi au termen de finalizare luna iunie. La fel și lucrările la podul feroviar în formă de arc, peste râul Târnava Mare. Podul, cu o deschidere de 125 m, situat între Sighişoara şi Aţel, asigură legătura cu cele două tuneluri de cale ferată dublă nou-construite, tunelul Sighişoara (401 m) şi tunelul Daneş (969 m).
Tunelul Sighișoara, finalizat în proporţie de 95% și Tunelul Daneș, cel mai lung tunel de cale ferată nou-construit în România după 1989, finalizat în proporţie de 92%, permit atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighişoara - Aţel.
Dacă vrei să citești toate materialele Campaniei Știrilor Digi FM, le găsești aici.
Sursa foto: CFR Pro Infrastructura
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
