Cert este că actualul ministru al Transporturilor va avea de rezolvat foarte multe probleme, pentru că există o serie de restanţe de la predecesorii săi. Este opinia vicepreşedintelui Asociaţiei Pro Infrastructură. Ionuţ Ciurea este cel care a avansat și suma minimă de care ar fi nevoie pe an doar pentru pentru reparațiile capitale în următorii 10,15 ani- 500 de milioane de lei!
S-a ajuns în momentul acesta, din monitorizarea pe care o avem noi, ca 90% din rețeaua CFR să fie expirată, pentru că nu mai suportă traficul pe care-l suporta în trecut. Avem restricții de viteză și aproape 90% din rețea are nevoie de reparatie capitală. Deci, dacă stăm și calculăm, ne dăm seama că am avea nevoie de aproximativ 500 de milioane de lei, în fiecare an, doar pentru reparații capitale pentru următorii 10, 15 ani, astfel încât să aducem liniile ferate importante la un nivel de operativitate optimă.
Cât privește țările din vest, avem nevoie de zeci de ani pentru a le ajunge din urmă, mai spune Ionuț Ciurea
La modul realist vorbind, nu avem banii și puterea financiară să terminăm rețelele de drumuri și de căi ferate și să le întreținem așa cum trebuie în următorii 30-35 de ani. Evident că promisiuni sunt, în 5 ani e gata nu știu ce autostradă. Avem nevoie de zeci de ani pentru a fi la nivelul la care sunt țările din vest.
Campania știrilor DIGI FM: "CFR - Cifrele dezastrului" a ajuns la final. Nu ne-am propus să arătăm cu degetul spre cei care au urmat căderii comunismului sau spre cei care au venit și au plecat din fruntea ministerului transporturilor. Să-i tragem la răspundere, nici atât! Am vrut să vedem cum arată infrastructură feroviară care a a ajuns în "performanța" în care trenurile de călători, dar și cele de marfă circulă mai încet decât în perioada interbelică. Asta, în condițiile în care presiunea internațională ne forțează să devenim o economie mai puternică. Ori acest lucru nu este posibil, fără investiții solide și susținute în infrastructură, așa cum spun, de altfel, toți oficialii din domeniu.
Suntem în anul Centenarului, un recurs la memorie, dar și un moment de bilanț al ultimei sute de ani. Am încercat să arătăm ce s-a făcut bine, unde s-a greșit, ce se poate îndrepta și mai ales spre ce ne îndreptăm. Ce fel de țară vrem să lăsăm moștenire copiilor noștri? Ar fi bine să fie măcar cea lăsată nouă de Saligny. Acum 123 de ani era inaugurat, la Cernavodă, Podul Regele Carol I, care a fost redenumit ulterior Podul Anghel Saligny, după proiectantul şi exectantul său. Podul a fost realizat pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa, peste Dunăre. La acea vreme era considerat cel mai lung pod din Europa și al treilea pod din lume având 4.088 de metri, cu tot cu rampele de acces. La inaugurare a participat şi Regele Carol I. Un prim convoi de încercare, format din 15 locomotive grele a trecut peste pod, cu o viteză de 60 km/h, urmat de un al doilea tren rezervat oaspeţilor cu o viteză de 80 km/h. În tot acest timp, inginerul Saligny a stat, alături de echipa sa, într-o şalupă sub pod, pentru a garanta rezistenţa construcției.
Dacă vrei să citești toate materialele Campaniei Știrilor Digi FM, le găsești aici.
Sursa foto: CFR Pro Infrastructura
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
