Anul 2017 a fost startul unor serii de proteste ce se țin lanț până în prezent. Principalele motive ale protestatarilor au fost legate de schimbarea legislației penale. Cu siguranță, cel mai semnificativ protest a fost cel în urma Ordonanței de Urgență 13/2017. Ea viza modificarea Codului Penal în ceea ce privea un proiect de lege despre grațierea și amnistierea crimelor comise. Guvernul Grindeanu a negat orice zvon al mass-mediei în legătură cu această intenție de a trece actele normative la 18 ianuarie 2017, cu doar două săptămâni după învestire.
Art. 87 din Constituție i-a permis președintelui să participe și să prezideze ședința guvernului, deoarece nu a fost publicată agenda reuniunii din acea zi. Motivele invocate de guvern pentru a susține aceste ordonanțe au fost punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale și supraaglomerarea din închisori.
În seara zilei de 24 ianuarie, Florin Iordache, ministrul justiției, anunță într-o conferință de presă adoptarea unui proiect de lege privind grațierea și unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar și ordonanță de urgență 13/2017 cu privire la modificarea codurilor penale. OUG13 stabilea că infracțiunea abuzului în serviciu era pedepsită penal începând de la suma de 200.000 de lei. Sumele mai mici erau pedepsite prin sancțiuni administrative precum mustrarea. După orele 01:00 Monitorul Oficial publică ordonanță de urgență a guvernului, urmând că aceasta să intre în vigoare în termen de 10 zile. Reacțiile critice au apărut instant din partea sistemului juridic și a societății civile.
Primele manifestații au avut loc în 18 ianuarie, când circa 5.000 de oameni au protestat față de intențiile Guvernului de a vota Legea grațierii și modificarea Codului penal.
22 ianuarie 2017 – 30.000 de oameni au protestat în București. Președintele Klaus Iohannis li s-a alăturat în Piața Universității pentru a-și exprima solidaritatea față de manifestanți. Acesta le-a declarat atunci jurnaliștilor că "O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept, ori așa ceva nu se poate admite!”. Ca răspuns, liderul PSD, Liviu Dragnea, îl acuză pe președinte că "e în fruntea unei mineriade” , clasificând protestele ca "un început de lovitură de stat”. Protestatarilor din București li s-au alăturat și alți manifestanți în Cluj-Napoca, Timișoara, Paris, Copenhaga și Londra.
În data de 29 ianuarie a avut loc ceea ce mass-media a descris că fiind ,,cel mai mare protest din ultimii douăzeci de ani din România”. Potrivit estimărilor Digi24, peste 90.000 de oameni din toată țară au participat atunci la proteste ce aveau loc pe străzile din principalele orașe din țară. Oamenii s-au adunat în Piața Universității din București pentru a porni într-un marș pașnic cu opriri planificate în locuri precum Ministerul Justiției, Guvern și CNA.
Pe 31 ianuarie, orele 00:00, era anunțată adoptarea OUG13 privind modificarea codurilor penale de către ministrul Justiției, Florin Iordache, la fel ca și proiectul grațierii unor pedepse, fapt ce a declanșat adevărate revolte în rândul românilor. Aproximativ 15.000 de români s-au adunat în fața Guvernului, cerând demisia acestuia, în ciuda orei târzii. Jurnaliștii ce au participat la conferință de presă a guvernului au fost blocați în incinta clădirii "pentru siguranța lor”. Gardurile din jurul Guvernului puse de către forțele de ordine au fost forțate de către protestatarii revoltați, fiind astfel necesară și intervenția jandarmilor în care cei prezenți au aruncat cu bulgari de zăpadă în semn de nemulțumire. Pe o rețea de socializare a fost postat un mesaj al președintelui Klaus Iohannis în care acesta declara că "este o zi de doliu pentru statul de drept".
1 februarie a reprezentat o zi fără precedent în ultimii 25 de ani, fiind aproximativ 300.000 de oameni ce protestau în întreaga țară. Piață Victoriei din București a fost ocupată de 150.000 de persoane, iar în Cluj-Napoca erau de asemenea circa 30.000 de protestatari în stradă. Digi24 înainta cifre cu privire la prezența protestatarilor din întreaga țară în felul următor: Sibiu – 20.000, Timișoara – 20.000, Iași – 15.000, Brașov – 8.000, Bacău – 6.000, Târgu-Mureș – 6.000, Baia Mare – 5.000, Constanța -5.000, Alba-Iulia – 4.000, Craiova – 4.000, Oradea – 4.000, Arad – 4.000, Galați – 3.000, Pitești – 3.000, Suceava – 2.000, Piatra Neamț – 1.000. La București, protestul a fost marcat de violențe datorită unui grup de membri ai galeriilor ce au agitat spiritele aruncând cu petarde și obiecte cotondente către jandarmi, provocându-i. În urma intervenției acestora cu gaze lacrimogene au fost rănite cinci persoane.
În cea de-a treia zi consecutivă de proteste, 2 februarie 2017, estimările arătau aproximativ 220.000 de oameni aflați în continuare pe străzile marilor orașe, protestând. O fetiță alături de tatăl său a oferit o floare unui jandarm, gestul acestora devenind imediat viral în mediul online. În semn de apreciere, și jandarmii au oferit mai apoi flori protestatarilor.
Pe 3 februarie, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, sesizează CCR cu privire la Ordonanță de Urgență și a modificării Codurilor penale. În cea de-a 4-a zi consecutivă de proteste, a fost prezent un număr record de manifestanți, 330.000 în toată țară.
4 februarie marchează momentul în care premierul Grindeanu anunță că va abrogă Ordonanță 13 a doua zi, însă protestele au continuat în toată țară pentru a 5-a zi consecutiv. 40.000 de oameni au format seara un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului.
5 februarie 2017, guvernul adoptă o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG13 privind modificarea Codurilor penale. Digi24 anunță că în cea de-a 6-a zi de proteste, 500.000 de oameni s-au aflat în stradă, dintre care 300.000 numai în București, cifra înaintată și de publicațiile și agențiile străine precum Agence France-Presse, BBC News, Deutsche Welle, France 24 sau The New York Times. La ora 23 numărul protestatarilor din România se situa undeva la 600.000, stabilind astfel un nou record. Imnul era intonat în jurul orei 22:00.
Florin Iordache își anunță demisia în dată de 9 februarie din funcția de ministru al Justiției.
A 13-a zi consecutivă de proteste a marcat un moment memorabil, cel în care manifestanții au aprins lanternele telefoanelor sub coli de hârtie ce aveau culorile tricolorului, formând un steag imens în Piața Victoriei, în semn de solidaritate sub sloganul "#rezist”.
Câteva ONG-uri și sindicate au transmis un mesaj comun în care susțineau că grațierile colective prin ordonanță de urgență reprezintă "o acțiune fără precedent în istoria României postdecembristă”.
Guvernul Tudose și modificarea legilor justiției
Tudorel Toader anunța într-o conferință de presă un plan amplu de reformare a legilor justiției pe 23 august 2017, iar aceste modificări vizau 3 texte de lege: Legea privind statutul procurorilor și al judecătorilor (nr. 303/2004), Legea privind organizarea judiciară (nr. 304.2004) și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004). Acest lucru însemna că numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției, ceea ce însemna că președintele statului era scos din procedură. De asemenea, mai anunță că va fi înființată o a treia direcție, pe lângă DNA și DIICOT, ce avea să se ocupe cu urmărirea penală a faptelor reclamate ce ar fi fost comise de către magistrați, precum și faptul că inspecția judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiției.
Klaus Iohannis a criticat dur acțiunile, spunând că și acest lucru este considerat ,,un atac la statul de drept”, că ar afecta Justiția și ar încetini lupta împotriva corupției.
Aceste modificări au fost întâmpinate cu proteste precum cel din 27 august, unde peste 2.000 de oameni s-au adunat în Piața Victoriei din București, acestor proteste s-au alăturat și alte orașe mari din România, dar și cei aflați în afara granițelor. Pe 5 noiembrie, în urma mobilizării de pe o rețea de socializare, 35.000 oameni s-au întâlnit în toată țara pentru a protesta împotriva deciziilor lui Toader sub sloganul "Nu vrem să fim o nație de hoți!”.
Grupul Statelor Împotriva Corupției (GRECO) condamnă lipsa efectuării unor evaluări de impact corespunzătoare și o numește o ,,decizie regretabilă” într-un raport din aprilie 2018 menționând și utilizarea excesivă a procedurilor de urgență și a lipsei de transparență.
Guvernul Tudose și "Revoluția Fiscală”
Adoptarea unei noi OUG avea să aibă loc pe 8 noiembrie care prevedea modificări substanțiale în Codul fiscal. Sindicatele împreună cu patronatele și președintele Iohannis au criticat aceste prevederi. Printre ele se numără scăderea contribuțiilor sociale ca procent și transferul acestora de la angajator la angajat sau impunerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5%. În ciuda asigurărilor Guvernului că salariile s-ar fi mărit, realitatea era cu totul alta. Aceste modificări ar fi anulat creșterile de 25% pe care Parlamentul le-a decis prin Legea salarizării unitare din 1 iulie 2017. ,,Decizia se traduce prin pensii private mai mici cu minim 20% pentru viitorii pensionari.”, anunță Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România.
PNL înaintează o moțiune de cenzură împotriva guvernului, iar la câteva ore de la adoptarea pachetului de măsuri fiscale, în Guvern se aruncau suluri de hârtie igienică de către cei 1.200 de protestatari aflați la față locului. Marile companii erau rugate să le permită angajaților prin rotație să își ia liber pentru a putea participa la protest, lucru care a fost ulterior criticat de către Mihai Tudose. La Mioveni, 10.000 de protestatari angajați ai companiei Dacia sau a altora din industria auto, susțineau manifestații împotriva modificărilor.
Pe 26 noiembrie are loc un protest la care participa 45.000 de oameni în marile orașe din țară, 30.000 doar în București.
20 ianuarie 2018 – Revoluția generației noastre
“Toate drumurile duc la București. Revoluția generației noastre” a fost titlul protestului masiv din București din data de 20 ianuarie 2018. Pe tot parcursul zilei, au venit din toată țară manifestanți în capitală, fie cu mașinile personale, în coloane, fie cu trenul prin Gara de Nord. În seară zilei de 20 ianuarie, protestatarii au ocupat Piața Universității, în ciuda dispozitivelor de jandarmi care s-au și retras, de altfel spre Piața Rosetti. 60 de mii de oameni au mărșăluit, prin ninsoare, din Piața Universității până la Palatul Parlamentului. Un magazin din zona Pieței Unirii a proiectat pe un ecran gigant, pe care rulează de obicei reclamă, imagini în direct din timpul marșului care s-a încheiat fără incidente, în fața Casei Poporului. Pe lângă participanții la protest, sute de mii de oameni au urmărit evenimentul în direct pe pagină noastră de Facebook, Digi FM Radio. Până la miezul nopții, transmisiunea noastră în direct avea peste 800 de mii de vizualizări, depășind până dimineață pragul de 1.000.000.
9 iunie, mitingul PSD
Liviu Dragnea, liderul PSD, anunță pe 4 iunie 2018 efectuarea unui miting în data de 9 iunie despre care susținea că este "împotriva abuzurilor de mai mult timp” sub sloganul "Vrem prosperitate, nu Securitate!”. Simpatizanți ai PSD-ALDE, 200.000 la număr, au luat parte la acea manifestație. Printre alții, la miting s-au aflat președintele PSD, Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă, Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, președintele senatului Călin Popescu-Tăriceanu și alți miniștri.
Lansarea unei pagini de internet care încuraja cetățenii din țară să raporteze abuzurile de tipul constrângerii de a participa la acest miting a scos la iveală 520 de astfel de cazuri. Unii dintre participanți au declarat că nu știu de ce merg la miting. Klaus Iohannis a declarat că mitingul PSD are o abordare ,,caraghioasă și pur populistă”. De asemenea, Victor Ponta, fostul premier PSD, a susținut că scopul lui Liviu Dragnea de a organiza acel miting a fost doar pentru a pune presiune pe judecătorii de la ICCJ, ce urmau să se pronunțe în cazul dosarului său. Un articol postat pe platforma EurActiv numea mitingul "absurd românesc”.
Modificarea Codului de procedură penală - Plenul Camerei Deputaților adopta, pe 18 iunie 2018, proiectul de modificare a Codului de procedură penală (175 voturi "pentru", 78 "împotrivă" și o abținere). Au fost adoptate aproape 330 de amendamente la Codul de procedură penală, în aceeași zi. Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, acreditați la București, și-au exprimat îngrijorarea față de modificările aduse Codului de procedură penală într-o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis. Aceștia susțineau că relațiile între România și celelalte state membre din domeniile polițienești și judiciare vor avea de suferit.
În 20 iunie 2018 au avut loc manifestații în diverse colțuri ale țării. 10.000 de oameni în București, 5.000 în Cluj-Napoca și 4.500 în Sibiu sunt doar câteva de astfel de exemple. În cazul celui din București au existat altercații între protestatari și jandarmi. 8 persoane, printre care un jurnalist german, au fost ridicate cu dubele. Jurnalistul a declarat că jandarmii creau în mod intenționat "diversiune și haos”. Și restul protestatarilor îi acuzau pe jandarmi de exces de zel deoarece au utilizat spray-uri lacrimogene.
Material redactat de Maria Vieru
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
